București

Bucureștiul surprinde ca fiind capitala energică a României, unde arhitectura Belle Époque de-a lungul bulevardelor înverzite i-a adus porecla de „Micul Paris” înainte ca comunismul și cutremurele să-i afecteze eleganța. Colosalul Palat al Parlamentului construit de Ceaușescu domină orizontul ca fiind cea mai grea clădire din lume (verificat de Guinness), iar Orașul Vechi revitalizat (Lipscani) vibrează de baruri în ruine, terase în aer liber și muzică live până în zori. Această metropolă balcanică (1,8 milioane de locuitori în oraș, 2,2 milioane în zona metropolitană) poartă cu mândrie contrastele sale: bulevardul Calea Victoriei, în stil francez, mărginit de conace în stil Belle Époque în ruină, care așteaptă restaurarea, blocuri de apartamente din era comunistă alături de bijuterii Art Nouveau care au supraviețuit și biserici ortodoxe cu cupole aurii înghesuite între mall-uri moderne și turnuri de sticlă.

Palatul Parlamentului (tururile standard costă în jur de 60-80 RON și trebuie rezervate în avans) copleșește prin dimensiunile sale uluitoare – 1.100 de camere pe 12 etaje, 365.000 m² de suprafață utilă, ceea ce îl face a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon, 3.500 de tone de candelabre de cristal, 700.000 de tone de oțel și bronz și 1 milion de metri cubi de marmură extrasă din România – tururile ghidate de 45 de minute dezvăluie viziunea megalomană a lui Ceaușescu și luxoasele camere ale Parlamentului. Cu toate acestea, farmecul Bucureștiului se ascunde în detaliile sale crude: Piața Revoluției, unde revolta din 1989 a răsturnat comunismul (găurile de gloanțe sunt încă vizibile pe clădiri), lacul romantic din Grădina Cișmigiu, unde cuplurile vâslesc cu bărci, amestecul eclectic de palate regale de pe Calea Victoriei, magazinul comunist Magazinul București și librăriile independente precum Carturesti Carusel, care ocupă o clădire bancară din secolul al XIX-lea, frumos restaurată, cu vitrine spiralate pe șase etaje. Centrul Vechi s-a transformat dintr-o zonă postcomunistă abandonată și dărăpănată într-un epicentru hipster – strada pietruită Lipscani, plină de terase în aer liber, Hanul Manuc (1808) păstrează atmosfera caravanseraiului otoman, iar Control Club, Expirat și alte localuri găzduiesc scena muzicală underground din România.

Muzeele includ Muzeul Satului, cu peste 300 de case țărănești autentice transplantate din România rurală, care păstrează arhitectura populară, Muzeul Național de Artă, cu maeștrii români și europeni din fostul Palat Regal, și Muzeul Țărănesc, cu costume populare și icoane. Scena gastronomică celebrează mâncărurile tradiționale românești – mici (rulouri de carne tocată la grătar), sarmale (rulouri de varză umplute cu carne de porc și orez), mămăligă, ciorbă și cozonac de Paște – în timp ce Caru' cu Bere, cu interiorul său Art Nouveau, vitralii și tavane pictate, servește mâncăruri tradiționale și muzică populară live încă din 1879. Viața de noapte rivalizează cu cea din Budapesta – bere ieftină (10-15 RON/10 RON–15 RON paharul), shoturi de palincă, cluburi deschise până la 6 dimineața și cultura teraselor, care înseamnă consumul de băuturi în aer liber pe tot parcursul anului, cu terase acoperite cu plastic și încălzite iarna.

Parcul Herăstrău și lacurile oferă posibilitatea de a practica canotajul și ciclismul, iar Therme Bucharest, unul dintre cele mai mari complexe de wellness din Europa, cu plante tropicale și piscine cu valuri, se află la aproximativ 20-25 km nord de centru. Excursiile de o zi ajung la Castelul Bran al lui Dracula și la cetatea Râșnov de lângă Brașov (2,5-3 ore), la Brașovul medieval și Sighișoara sau la Mănăstirea Snagov de pe insula lacului. Vizitați orașul în perioada aprilie-iunie sau septembrie-octombrie pentru o temperatură confortabilă de 15-25 °C, deși vara temperatura ajunge la 30-35 °C.

Cu prețuri foarte mici, bugetul de 150 RON–250 RON pe zi este realist (mese 40-80 RON/40 RON–80 RON, bere 10 RON/10 RON, hoteluri 150 RON–400 RON), engleza vorbită pe scară largă de generația tânără, autenticitatea neșlefuită, unde nimic nu pare lustruit sau pregătit pentru turiști, și lipsa totală de pretenții, unde localnicii ajută cu bucurie vizitatorii rătăciți, Bucureștiul oferă energia brută a Europei de Est, fascinația moștenirii comuniste, eleganța surprinzătoare a Belle Époque sub murdărie și caracterul capitalei României, care a crescut de la micul Paris la experiment comunist și la oraș modern haotic, găsindu-și identitatea.